ŞTIRI EXPLORATIVE INTERNE 1997 - 1998

Clubul de speologie "Z" Oradea

Material informativ redactat de Paul Damm

MUNŢII BIHOR

BAZINUL VĂII GÂRDA SEACĂ

După o întrerupere de aproape 10 ani Clubul Z a reluat cercetările în bazinul median şi superior al Gârdei Seci. Cu această ocazie au fost efectuate prospecţiuni pe scară largă, având ca scop atât descoperirea de noi cavităţi cât şi identificarea, respectiv localizarea pe un plan topografic, a celor descoperite anterior. Rezultatele obţinute (defalcat pe unităţi oro-hidrografice) sunt următoarele:

• Gârda Seacă - Efortul principal a fost îndreptat spre Izbucul de la Cerbu, devenit accesibil în urma îndepărtării a peste 2 mc. de material clastic, provenind dintr-o alunecare de teren. Săparea unui şanţ lung de 10 m. (din care 5 m. în subteran), a permis o scădere de peste 1 m. a apelor din sifonul terminal, insuficient pentru a se dezamorsa pasajul înecat, deosebit de strâmt de altfel.
  În colaborare cu CSS Hranicki Kras Olomouc a fost plonjat Izb. de la Coteţul Dobreştilor pe o lungime de 200m. şi sifonul din P. cu Apă de la Tău, abandonat după doar 3 m. din cauza colmatajului.
• Pârâul Micuşii - Au fost evidenţiate două ponoare cu debit relativ mare, susceptibile de a se drena spre Izb. de la Gura Micuşii. În aceeaşi zonă au fost descoperite 3 noi peşteri fosile de versant, fără vreo legătură cu sistemul activ.
• Dealul Tăuz - Au fost descoperite 4 noi cavităţi situate în bazinele văilor Hodobana şi Hoanca Fileştilor. Au început decolmatările la un ponor temporar tributar Izbucului Tăuz, respectiv au fost recartate P. cu 2 Intrări şi P. Ursului din Dl. Tăuz, ambele reprezentând vechi puncte de exurgenţă ale sistemului.
• Valea Sohodolului - Avenul Sohodol 2, în urma escaladării hornurilor din aval de -150, a fost declarat ca definitiv terminat în lipsa unor posibilităţi reale de avansare în profunzime.
• Valea Vulturului - Au fost descoperite 15 noi cavităţi totalizând peste 400 m. dezvoltare şi a fost recartată P. de la Izvorul V. Vulturului.

PLATOUL BĂTRÂNA

O nouă coborâre efectuată de către J. ZIH, KATALIN PERÉNYI şi L. DIMÉN (Z Oradea) în Avenul din Bătrâna, a permis depăşirea terminusului aval în urma unei scurte derocări. A fost interceptat un puţ strâmt adânc de 3 m, continuarea fiind posibilă în eventualitatea unei dezobstrucţii dure. Concomitent au fost efectuate mai multe escalade şi traversări în cadrul puţului de intrare spre un pasaj temporar activ, îndreptat spre suprafaţă, respectiv 2 guri de galerie situate în peretele opus.
În 2009 am efectuat o traversare de 15 m către pasajul activ, care după o coborâre de 20 m s-a unit cu puţul principal. Din cauza dopului masiv de gheaţă care se află actual în fundul avenului, abandonăm lucrările.

ZONA GÂRDIŞOARA - ŞESUL GÂRZII

Cluburile de speologie Ursus Spelaeus Târgu Mureş şi Z Oradea, au finalizat în cea mai mare parte cercetările preconizate, în vederea definitivării studiului monografic al carstului din regiune.

În urma prospecţiunilor efectuate, au fost descoperite 5 cavităţi, cu lungimi de până la 150 m, situate în Valea Crişanului şi pe Muntele Bătrâna unde a fost descoperit un nou aven, adânc de cca.25m.

A fost cartată P-Av. din Faţa Bălăcenii (L=585m.;D=-33m.), o interesantă cavitate, reprezentând probabil un nivel superior, de prea-plin, al Izbucului Gura Apei. În aceeaşi zonă au fost descoperite şi 3 mici cavităţi, necunoscute până în prezent.

Acţiunea de sistematizare efectuată, a fost extinsă recent şi asupra sectorului Şesul Gârzii unde au fost descoperite 3 noi avene (Av. de lângă Marcaj L=32m.;D=-16m.) şi recartate cele din Groapa Gârzii respectiv din partea centrală a şesului.

BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI NEGRU (CRIŞUL BĂIŢEI)

Clubul de Speologie Z a continuat cercetările în zona de izvoare al Crişului Negru (Crişul Băiţei), prin organizarea a 3 tabere de lucru. Acţiunile au avut drept scop prospectarea unor sectoare insuficient cunoscute până în prezent, parcurgerea lucrărilor miniere vechi, excavate în roci carstificabile, precum şi reexplorarea unor peşteri descoperite anterior.

Principalul efort explorativ a fost îndreptat spre sectorul Valea Coşuri - Hoanca Codreanu, unde prospectarea galeriilor miniere a avut ca rezultat descoperirea a 16 cavităţi naturale totalizând 306 m dezvoltare. În versantul stâng al Văii Coşuri au fost descoperite 2 peşteri active, explorate pe 25 respectiv 90 m. până în dreptul unor pasaje joase inundate din cauza nivelului de viitură existent. În acelaşi sector au fost recartate P. cu Cristale şi P. cu Apă din Galeria Codreanu, o fereastră asupra sistemului hidrocarstic al izbucului din Peştera Porţile Bihorului. Forţarea terminusului amonte al P. cu Apă din G. Codreanu a permis o avansare de cca. 20 m în direcţia P.nr. 6 din Gal. Károly situată în imediata apropiere a insurgenţei din talvegul văii Hoaca Codreanu.

Prospectarea zonelor interfluviale adiacente a dus la descoperirea a 3 noi cavităţi, dintre care se remarcă Av. de la Staţia de Dezăpezire (L=74 m ; D=-28 m) şi P. din Galeria Elena (L=74.5m).

Valea Corlatului, un alt sector important, a oferit 10 noi peşteri, dintre care P. Mare (L=75 m.), formată dintr-o galerie unică cu secţiunea medie de 10/5 m., merită o menţiune specială. De asemenea au fost reexplorate şi recartate P. din Pereţii Corlatului (L=247m.), care ridică interesante probleme de geneză şi evoluţie a cavernamentului şi P. Mică din Galeria Bolfu 3 (L=93;D=+33m) remarcabilă prin abundenţa speleotemelor din hidromagnezit.

Concomitent au fost investigate şi unele zone vecine precum V. Bisericuţa (3422), unde au fost descoperite 3 mici peşteri de versant. Reexplorarea P. Mari din V. Bisericuţa, o interesantă cavitate labirintică polietajată, a dus la interceptarea nivelului inferior, temporar activ. Explorările au fost oprite după cca. 100 m, în dreptul unui sifon stagnant aferent nivelului de prea-plin.

În bazinul Văii Mari (3421) a fost identificată P. (Av.) Godeanu, care s-a dovedit a fi o banală lucrare minieră, menţionată de altfel şi în documentele de arhivă. Acelaşi calificativ a fost obţinut şi de Av. Fetei - Valea Fleşcuţa (3420/1) respectiv Av. Matrona - Valea Sopoteasa (3420/20) din bazinul Crişului Negru (Crişul Băiţei).

BAZINUL SUPERIOR AL SOMEŞULUI CALD

O echipă a Clubului Z formată din P. DAMM, C. POP şi L. PUSZTAI a demarat recartarea Ponorului din Cuciulat (baz. Someşului Cald). Pentru moment a fost refăcută topografia sectorului de la intrare şi conturate principalele probleme ridicate de golul subteran. În zona finală, în urma unor decolmatări şi escalade, efectuate într-un sector confuz, puternic labirintic, a fost depăşit punctul terminus din 1978, explorările fiind oprite din lipsă de timp.

ZONA PADIŞ - VĂRĂŞOAIA

Investigaţiile efectuate în zona Padiş - Vărăşoaia au dus la descoperirea a 2 noi cavităţi, dintre care se remarcă Avenul - ponor din Şesul Padişului (L=25m, D=-11m) cu interesante cristalizări de calcit şi aragonit. Au participat C. POP, MONICA SIMUŢ şi P. DAMM.

ZONA VALEA REA - CORNUL MUNŢILOR

Clubul de Speologie Z a continuat sub coordonarea lui J. ZIH activitatea de explorare în P. din Valea Rea, prin organizarea a 3 tabere subterane la care au participat un număr de 12 persoane. Cercetările au fost direcţionate spre diferite obiective situate în sectoarele: Fosilul Pişcot, Sala Giganţilor, Râul de Nămol 1 şi Caprele Albe. Descoperirile făcute ating, cumulat, cifra de 3 km.
Concomitent au fost efectuate importante decolmatări la punctele de lucru Fosilul Pişcot şi Armata Populară Chineză. Au fost escaladate cu spituri (plantate cu ajutorul unei foreze mecanice) o serie de hornuri şi săritori. Cumulat, au fost urcate cca. 50m de verticale, acţiunea urmând a fi reluată.
Lucrările topografice au continuat de asemenea pe scară largă, lungimea cartată fiind de 16 km, iar diferenţa de nivel depăşind cifra de -300m.

În urma prospecţiunilor efectuate, a fost descoperită şi explorată pe 50 m lungime, de către P. Damm şi F. Magyari, P. din Valea Câcată, resurgenţa sistemului Valea Rea. Din păcate datorită unor prăbuşiri imense, cu tot curentul de aer existent, joncţiunea cu P. din V. Rea, din această direcţie, este imposibilă.

ZONA VALEA MARE - BUDUREASA

J. Zih şi Katalin Perényi (Z Oradea) au demarat cercetările în perimetrul Valea Mare - Valea Cohu din zona Budureasa. Cu această ocazie au fost efectuate prospecţiuni pe scară largă, inclusiv în lucrări miniere abandonate, fiind conturate posibilităţile explorative existente. În zonă au fost descoperite pentru moment două cavităţi fosile, având 60 respectiv 80 m dezvoltare.

La explorări au luat parte următoarele persoane: Éva Damm, P. Damm, I. Dezső, L. Dimén, E. Gombos, Katalin Kocsis, L. Kocsis, Zs. Kovács, F. Magyari, Z. Magyari, V. Meseşan, F. Miklovits, Katalin Perényi, C. Pop, Corina Pop, L. Pusztai, K. Moréh, Monica Simuţ, L. Piroska, Alina Suătean, Erika Szabó, Sz. Szűcs, T. Tămaş, G. Ugron, Antonela Vădan, Márta Veress, M. Vremir, J. Zih.