Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 25
În urma investigațiilor întreprinse asupra sistemului carstic Potriva - Aștileu, din partea de nord a Munților Pădurea Craiului, a fost observată prezența în peșterile din regiune a unor viețuitoare mai puțin caracteristice mediului subteran. Este vorba despre o serie întreagă de specii trogloxene și troglofile, care conferă o notă de inedit cavităților din regiune.
Peștera lui Potriva (3,7 km dezvoltare), insurgența principală a sistemului hidrocarstic, drenează un curs subaerian de peste 15 km lungime (valea Mnierei), care traversează mai multe cătune și o fostă zonă minieră (Cornet). Apele reapar la zi prin intermediul Peșterii de la Aștileu (5 km dezvoltare), situată la 2,6 km nord-est față de pierdere.
Elementul definitoriu al acestei faune îl reprezintă păstrăvul indigen, care se constituie într-o prezență permanentă de-a lungul întregului curs subteran. Au fost observate zeci de exemplare, cea mai mare (peste 35 cm lungime) fiind înregistrat în lacul din fața primului sifon al P. de la Aștileu.
Racul constituie cea de-a doua prezență comună a râului subteran. Avem cunoștință despre un caz de pe la mijlocul anilor 80, când o echipă de speoturiști înfometați a colectat din Sala de Intrare a P. lui Potriva peste 30 de exemplare mature.
Broaștele râioase, ajung și ele să traverseze sistemul, dar se îngrașă până la niște dimensiuni de-a dreptul aberante.
Libelula este poate cea mai surprinzătoare prezență. Exemplarele ajung în zona profundă a P. lui Potriva sub forma unor larve aduse de apă.
Șoarecii au fost observați până la peste 100 m distanță față de intrare în P. lui Potriva și 80 m în P. de la Aștileu.
Între 1986 și 1992 în apropierea tavanului sălii de intrare a P. lui Potriva a existat un cuib de bufnițe. A căzut însă victimă, alături de un exemplar matur, actelor de vandalism generate de superstițiozitatea localnicilor.
Pârșul este o prezență cvasi-permanentă a Rețelei Paralele a P. lui Potriva și a zonei de intrare a P. de la Aștileu.
În Avenul din Tăutiteu, aferent sistemului, în varna anului 1992 a fost observată o veveriță. Datorită capacității sale de a urca verticalele din mediul subteran, nu se pune problema unei căderi accidentale în aven.
|
