Pe baza articolului editat în anul 1999
Platoul carstic Secătura este una din zonele insuficient cercetate din punct de vedere speologic din Bazinul Mijlociu al Văii Iadei. Prin confluența celor două văi, care delimitează platoul la est respectiv sud se formează Valea Căușului, afluent de stînga al Iadei. Cursul mai important, Daica își are obîrșia la nord, izvorînd sub cumpăna de apă care desparte bazinul hidrografic al Brătcuței de cea a Iadei...
Preluare din revista Speomond, Numărul 7-8, 2002-2003, pag. 33-38
Partea central-sudică a Munților Pădurea Craiului etalează un relief domol, dominat de platouri carstice, delimitate între ele de văi adânci și înguste. Constituția petrografică extrem de variată a condus la nașterea unor forme masive în regiunile în care aflorează rocile necarstificabile, respectiv a unui relief carstic spectaculos în zonele cu substrat carbonatic...
Preluare din revista Speomond, Numărul 6, 2001, pag. 8-9
Campania de scufundări din anul 1986 a GES Transilvania din cadrul Clubului de Speologie "Cristal" Oradea a avut drept scop abordarea unor izbucuri cu debit mare, oarecum "evitate" de majoritatea scafandrilor care au activat în zonă...
Preluare din revista Speomond, Numărul 6, 2001, pag. 10-12
Zona înaltă cuprinsă între Lumea Pierdută, Gârdișoara și valea Coblișului, din partea central - sudică a Munților Bihor, este încă destul de puțin cercetată în comparație cu restul masivului. Explorările speologice au fost axate până în anii trecuți, cu precădere asupra unor obiective cunoscute sau asupra unor perimetre mai accesibile...
Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 27-28
Zona Băiței Bihorului a devenit celebră datorită secretizării exploatărilor de uraniu din regiune. Chiar dacă acestea nu sunt situate tocmai în zona de izvoare a Crișului Negru, datorită activităților miniere de altă natură, care se mai desfășoară acolo, accesul este încă și în prezent deosebit de dificil...
Preluare din revista Speomond, Numărul 4, 1999, pag. 23-24
Dintre numeroasele resurgențe situate pe bordura nordică a Munților Pădurea Craiului, Izbucul din Groapa Moțului, prin apariția "aceleiași" ape într-un număr de 8 izvoare, situate în ambii versanți ai unei văi carstice, face o notă discordantă, deosebit de interesantă. Complexul de resurgențe menționat, drenează apele văii Deblei (RUSU 1988), care sunt captate în subteran prin Peștera de la Gălășeni, situată la 1,6 km SV...
Preluare din revista Speomond, Numărul 3, 1998, pag. 28-29
Dealul Recea, situat în partea de nord-est a Munților Pădurea Craiului, prezintă cel mai dezvoltat endocarst pus în evidență pînă în prezent la noi în țară. Afirmația se bazează pe prezența în zonă a Peșterii Vîntului (48 km dezvoltare), dar în același timp și pe existența, puțin mai la vest de traseul Peșterii Vîntului, a Izbucului Izbîndiș, punctul de descărcare al unui presupus sistem hidrocarstic (ORĂȘEANU 1991)...
Preluare din revista Speomond, Numărul 3, 1998, pag. 30-31
Zona Jofi-Răcaș-Sclavu Pleș, din partea de sud a Munților Pădurea Craiului, este un vast platou carstic, delimitat de văile: Vida (la nord și vest), Albioara (la sud), respectiv Culmea Scaunu Craiului (est). Regiunea este drenată exclusiv prin subteran, radiar, de către o serie de emergențe cu debit mic sau mediu, situate în aproprierea talvegului văilor amintite și longitudinal de către sistemul hidrocarstic al izbucului Toplița de Vida (Orășeanu 1991). Acest sistem cumulează de altfel, aproximativ 2/3 din totalul descărcărilor...
Preluare din revista Speomond, Numărul 5, 2000, pag. 25
În urma investigațiilor întreprinse asupra sistemului carstic Potriva - Aștileu, din partea de nord a Munților Pădurea Craiului, a fost observată prezența în peșterile din regiune a unor viețuitoare mai puțin caracteristice mediului subteran...
